Asociatia NORR, dedicată literaturii și artelor, a fost înființată după ce, în primăvara acestui an (2024), s-a coagulat Cercul de literatură NORR (o mică grupare literară creativă care, la început, a purtat numele de cenaclu). Aflându-ne de curând sub semnul legalității, demersul ne oferă posibilitatea diversificării activităților culturale, mai ales în acest prezent în care literatura și arta înseamnă și comunicare, nu doar creație. Și nu doar atât! Nevoia de a da o dimensiune mai largă activităților noastre, una a colaborării naționale, ne-a făcut să realizăm necesitatea unei publicații care să ne ofere șansa exprimării nu doar ca poeți, prozatori sau artiști plastici, dar și prin expunerea ideilor noastre, care stau la baza a ceea ce facem.
Așa a apărut primul număr din Caietele NORR, publicație care și-a propus să schițeze răspunsuri la întrebările noastre despre literatură și arte, să ilustreze și să susțină prin creații proprii conceptele timpului prezent (CAIET, caiete, s.n. 2. Publicație periodică cuprinzând diverse studii, note, informații – dintr-un anumit domeniu de specialitate. Ex: caiete filozofice, critice. – după fr. cahier). Din același motiv, există și un site NORR, care va promova poeții, prozatorii, eseiștii, jurnaliștii, criticii literari și artiștii plastici alături de care formăm un hub cultural; și lucrurile nu se opresc aici, pentru că viața este surprinzătoare, iar oamenii care o înflăcărează la fel de surprinzători.
Am avut bucuria ca între 19 - 22 septembrie să fiu invitată la a șaptea ediție a Festivalului Internațional de Poezie care se desfășoară anual în Grecia, la Patras. Anul acesta, România a fost invitata specială a festivalului. Putem spune că festivalul a fost evenimentul literar internațional cel mai important al acestui an. Nu pentru că nu au mai existat în lume și alte festivaluri semnificative de poezie, dar poeții greci au venit cu o idee demnă de Olimpul poeziei: înfrățirea festivalurilor internaționale de poezie într-o rețea mondială! Inițiativa de la Patras creează o infrastructură arterială prin care sângele albastru al poeziei va circula, va pulsa. În era globalizată, libertatea poeziei, cunoașterea poeziei din toate colțurile lumii, iată, ce au creat la Patras, organizatorii festivalului, iar România este parte a acestui proiect. M-am bucurat că la această ediție, în care a fost celebrată poezia românească, au fost semnate de către reprezentanții delegațiilor de scriitori documentele care au dat un caracter oficial acestei idei.
Al treilea eveniment al acestui an care și-a propus să schimbe mentalitățile despre literatură a fost acordarea Premiului Nobel pentru literatură scriitoarei Han Kang din Coreea de Sud. Organizatorii suedezi au precizat că orientarea lor viitoare către valorile literare ale lumii va fi îndreptată spre literatura scrisă mai ales pe continente ca Africa și Asia unde, autori aproape neștiuți, dar la fel de valoroși, scriu cărți remarcabile. Consecințele acestei abordări se vor face simțite atât pentru viitorul Premiului Nobel, cât și asupra mentalităților noastre, ale tuturor. Conștiința de autor, indiferent că te-ai născut în România, Africa de Sud sau la Berlin va avea altă deschidere, pentru că te vei adresa unor cititori diferiți, cu reprezentări diferite, complexe, cu percepții diferite. Ne putem imagina că, în viitor, tinerii scriitori vor gândi altfel ceea ce transmit prin opera lor. Chiar și cititorii de literatură vor resimți schimbarea, fie și pentru că vor căuta literatura care le place, în detrimentul recomandărilor locale. Încă nu știm exact cum va fi; dacă ceea ce este universal valabil va avea o percepere mai largă sau, dacă nu cumva, specificul național va determina un plus de interes.
Al patrulea eveniment literar la fel de important pentru acest an cultural este publicarea operei integrale a poetului Ion Stratan, de către Editura RoCart. Inițiativa îi aparține poetului Călin Vlasie, directorul editurii și coleg de generație al poetului ploieștean, ambii foști membri ai celebrului Cenaclu de luni, înființat și ținut în cadrul Facultății de Filologie de la București, grupare care a definit o schimbare majoră în literatura română. Cele trei volume ale operei integrale scrisă de Ion Stratan apar sub îngrijirea lui Dan Gulea, critic literar și profesor de limba și literatura română la Colegiul Național ,,Mihai Viteazul” din Ploiești.
De ce ar fi acesta evenimentul editorial cel mai important al anului? Sigur, s-au publicat multe volume remarcabile de poezie și proză în acest an. Totuși, pentru Istoria Literaturii Române, pentru poezia contemporană, restituirea integrală a operei unuia dintre cei mai importanți poeți optzeciști, după atâția ani de la decesul neașteptat al poetului, reprezintă autentificarea optzecismului ca parte a modernizării poeziei autohtone. Pentru prima oară, putem avea imaginea de ansamblu a poeziei lui Ion Stratan și, odată cu aceasta, a peisajului inovativ al poeziei românești a celor ani. Când s-a lansat primul volum al antologiei, la Biblioteca Județeană Nicolae Iorga din Ploiești, criticul literar Bogdan Lefter a precizat motivația urgenței publicării operei integrale a poetului; Ion Stratan și-a publicat opera, adesea, cum se mai întâmplă și azi, la edituri obscure, unele care poate nici nu mai există. Din acest motiv, la o bună parte din poezia sa, publicul larg nu mai avea acces. Iată un motiv cât se poate de serios pentru inițiativa editurii RoCart de a publica integrala Ion Stratan.
După cum vedeți, am călătorit din primăvară până la finalul acestui an prin spații literare diverse, fizice și virtuale. De la cel micuț, de acasă, al Cercului literar NORR, la cel internațional, al Premiului Nobel pentru literatură; de la poezia personală, tocmai în istoria poeziei românești; din orașul în care locuiesc, Ploiești, până în Patras, alături de poeții greci și ai celor veniți din toate colțurile lumii, fiind chiar acolo, printre ei. Am călătorit și am aflat despre trecut și despre viitor, încercând azi, aici, să dezleg sensul literar al acestui an pe care l-am perceput ca fiind anul poeziei.
Concluzia este ca trăim deja într-o transformare globală, nu doar a noastră ca ființe definite biologic și social, dar ca participanți la tot acest proces cultural, poate cel mai amplu din istoria cunoscută a lumii noastre culturale. Este un polimorfism stilistic, un melanj care are în spate o istorie literară de secole; o mare provocare, aceea de a putea fi original într-o lume a creației care vrea să fie conectată cu toate zonele literare ale lumii, care nu își mai poate permite izolarea. Pericolul poate fi acela al dezintegrării identității literare în banal; sau, o alternativă optimistă, ar fi propunerea unei individualități literare și artistice conturate, cu voce puternică și, desigur, cât mai personalizată. O provocare imensă, dat fiind spațiul geografic care se deschide în viitor, de evaluare și cunoaștere a literaturii lumi.
Care ar fi punctele tari ale acestei deschideri, care ar fi cele slabe? Care ar fi metodele prin care am putea reuși să fim originali în această deschidere internațională? Pentru a putea răspunde acestor întrebări, ne-am gândit să începem prin a defini și a exemplifica ce înseamnă Policulturalismul. În ce etapă am ajuns. Cum a început, ce presupune o creație literară azi, exemplificând prin creații literare și creatori de toate vârstele, orientările, prin articolele și ideile prezentate aici, în paginile primului număr al publicației Caietele NORR.
Literatura, arta, azi, se deschid asemeni unui fractal, în mii si zeci de mii de reprezentări, iar spectacolul acesta vorbește despre tot atâtea identități, câte voci poate cuprinde; de aici, de acasă, vă propunem să încercăm să înțelegem împreună lumea literară și artistică în care tocmai am intrat.
