notes
te rog să mă ierți am trăit fără sentimente
am stat în întuneric cu zilele
au uitat sensul junglei pesemne sunt oameni drepți
orice nu are nevoie de un loc ferit să zâmbească
nimeni nu vrea cutie de lemn să nu fie văzut
mi-a spus că a avut o străfulgerare - și-a amintit
că poziția de pe scaun a rămas neschimbată
de când a ascuns sarcina (o fetiță a dormit gravidă
ca soarele să se nască a doua zi)
și s-a redresat
apoi parcă a văzut un fum cum iese din ea
și dispare în noapte
nu știu cum să spun dar încă te iubesc
că atunci când m-ai potolit cu bodyguarzii de la han
că s-au luat de tine și ți-au pus mâna pe fund apoi
te-am dus acasă și am luat bâta de baseball și sabia
și m-am răzbunat vijelios ca șeful din cartier să afle
și să mi le confiște - ne-am despărțit și ai traversat
dar nu puteai trece de un tico cu patru golani care voiau
să te ia cu japca și am dat multe cuțite la întâmplare prin geam
roțile scârțâiau apoi motorul se îneca ca cel pe care l tăiam
dacă ți-aș spune că te iubesc ca atunci când le-am spus
"e a mea și vă măcelăresc pe toți" când se adunau
și-ți făceau curte că erai prea frumoasă ca și acum
- la discotecă făceam măcel, numai după ce te duceam acasă
și am fugit împreună să trăim săraci și aș fi intrat
dacă nu erai cea care mă calma mereu - am fost la tine în clasă
să te învoiesc ça să jucăm biliard și interlopii te protejau
și soră-ta era protejată pentru că vă iubeam că un câine
(Omar - cel ce alungă diavolul de la două străzi distanță)
m-ai salvat când am fost arestat și îmi lăsai țigări
în ghena de gunoi și îmi puneai bani după oglinda din bar
- îți mulțumesc că nu m-ai părăsit când am căzut pradă iluminării
îți mulțumesc
când am vrut să trăiesc doar în mine
ai lăsat totul în urmă și ai venit să mă oblojești
îți plăceau bărbații duri și ai ajuns să fii infirmiera mea
- ți-a făcut cu ochiul cu stânga m-am făcut că-l tai
cu dreapta i-am dat knokdown
m-ai legat și m-ai ținut închis două zile
apoi ai dat în mine și iar ai chemat câinii
nu știam când e zi sau noapte
pe pereți zgâriaseră cei din valenton
am reținut "garde la morale" și asta am făcut
apoi m-au transferat la nebuni nu aveam voie
să fac nimic îmi luară telefonul și țigarile
(fata de șaisprezece ani tăiată pe tot corpul)
(doamna de cincizeci dependentă de cocaină)
e sinistru la ei faci duș cu cineva la ușă
dormi în pat cu zăbrelele în caz că vrei să fumezi
am sunat centrul de criză să mă ia de acolo
unde doamna cicatrice a încercat să mă descoase
apoi îmi dădeau liber ziua la choisy unde am cunoscut
toți aurolacii golanii narcoticii și alcoolicii
medy plângea și mă strângea în brațe -
era foarte curat și dormea în scări de bloc
- acolo am văzut viața și mizeria acolo m-am împrietenit
cu o țigancă pe care o ajutam cu traducerea și nu știa ce are
spunea mereu "tristețea, of, de unde o veni tristețea?"
nu mi-e frică de Tine, înțelegi?
nu mi-e frică de puterea Ta
și cred că ce mi-ai făcut Te-a depășit
și cred că nici Tu nu știai câte poți face
nu mi-e frică de Tine, Doamne, înțelegi?
mai mult nici nu cred că s-ar putea
doar pune-mă la încercare și-Ți voi răsturna
carul cu demoni de care a trebuit să mă salvez singur
îți mulțumesc pentru tot și iartă-mă, uită-Te
în ochii mei când îți șoptesc că nu mi-e frică de Tine
uită-Te la mine și promite că nu mai faci nenorociri
îmi tremură mâna de furie dar mă voi purta că un înger
uită-Te în ochii mei și promite-mi că mă lași în pace
aș vrea să mă ierți nu eu am inventat
bomba atomică și îmi plac pisicii
aș vrea să mă ierți
nu știu aproape deloc
cum este concepută această lume și
cum ar fi trebuit să mă nasc inocent
mi-e frică să mor
nu vreau să cunosc paradisul
nu vreau să-l văd pe dumnezeu
decât în mine nu vreau să visez la infinit
timpul trece rapid rapid rapid ca un manipulator
nu cred nimic până inima nu vede
nu cred decât în coșmaruri
nu mi-e frică să mor dacă lumina se stinge definitiv
urletul din tine este asurzitor
chiar dacă nimeni nu-l aude
te uiți fix și uiți să închei gândul
ți-e frică chiar dacă n-ai făcut nimic
imaginația te fentează la milimetru
în timp ce fumul se ridică din țigara făcută scrum
vocile celorlalți te acaparează și te aiurești
degetele mele îți răsfață părul te depresurizezi
apoi adormi liniștită ca un copil care s-a jucat toată ziua
Dacă cele mai negre gânduri, Doamne, ar fi din ciocolată,
Ori răutatea zeamă de cireașă coaptă, sau ura din parfum de scorțișoară,
așa e c-am avea gurile dulci și mintea aromată cu cele mai
Frumos mirositoare gânduri, de-am îndulci această lume,
Noi, păcătoșii, și doar cei drepți cu gurile sărate s ar tot ruga amarnic?
