între respirații
***
ai căutat și n-ai găsit
mulțumiri țării noastre
aici se sfârșesc șinele albe
ai văzut cum e
se laudă aruncă cu bani
apoi chițăie că n-are
noroc noroc sănătate
de ce ne urăm mereu lucrurile astea
parcă am fi cei mai bolnavi și cei mai ghinioniști
așa se vorbește care-i problema
spune vine trenul
nu vine ce frig e
prost om am șoptit
ea dă din cap afirmativ
și bea o gură de vin
***
fetele seamănă cu tații
băieții seamănă copii
erau tineri ea era un virus stomacal
el pacientul care n-a dat șpagă
deja vezi lucrurile în alb și negru
de parcă niște cuvinte aruncate
suntem opt ce nu sunt destule farfurii
de parcă niște cuvinte ar
scuză-mă dar dacă nu zic uit
eram cu soția la mare stăteam la hotel Aurora
la ușă a bătut cineva
da mai vreau
cât stăm vedem nu prea mult te rog
scuză-mă unde e toaleta
și eu i-am zis lasă-mă domne’ sunt în concediu
te-ai prins lasă-mă domne’
***
cine e ăla cu fața de obosit
am fost colegi de școală
liceu facultate
a scris poezie o vreme era apreciat dar apoi s-a ales praful
a avut și propria firmă a făcut ceva bani dar apoi a falimentat
acum lucrează la o fabrică de băuturi nu știu ce face
oricum fabrica se va închide curând
are cineva un foc mersi
ce drăguț din partea ta să ne lași să fumăm în bucătărie
o poză în fața unei statui nu te face memorabil
un cântec trist de pian nu face din orice o dramă
interesantă expansiunea naționalismului
mai degrabă înfricoșătoare
spanac tocat mărunt
mâna ei aduna banii rapid
ca o găină care-și mănâncă propriile ouă
