De ce înșir eu cuvinte? Pentru că atunci mă simt cel mai aproape de mine, pentru că uneori am dificultăți de respirație. Cumva, corpul meu nu mai primește suficient aer, răsuflarea i se îngustează și se curmă în coșul pieptului. Are nevoie de ajutor ca inima să-i pulseze în ritmul sufletului. Trebuie să îmi golesc mintea. În spatele fiecărui gând stau cuvinte și, în umbra lor, trăiri și emoții ample, intense… sunt aerul de care am nevoie.
