Poezii

CÂNTECUL FLAȘNETARULUI
Atât de real, sufletul
nu poate fi atins în afară
el se desprinde de trup
cum păsările se desprind
din cuib prima oară.
Întind brațele
liniștea își face casă albă
în mine
clipa, prea repede,
dezleagă furia culorilor
pe coline,
Încă mă mir
cum se umple pieptul
de ceață și fum,
flașnetarul trece
cu un cântec de moarte
pe drum.
Atât de real
sufletul
nu poate fi atins în afară
cântecul flașnetsrului
are cuibul în cer
și începe să doară...