Poezii

întuneric dual
Undeva între două becuri arse
un alt bec stă mereu aprins
unde va adormi un copil orfan
cu câte o fotografie ștearsă în mână.
Mie mi s-au desprins pleoapele
și acum privesc fără încetare acea lumină
cum pătrunde vag
și galbenă clipește
iar
întunericul dual o învelește în singurătate.